Relaţiile de muncă cu femeile gravide şi mamele cu copii

Interzicerea aplicării perioadei de probă
L a încheierea  contractului individual de muncă cu femeile gravide se interzice aplicarea perioadei de probă. Se interzice aplicarea perioadei de probă  şi în cazul încheierii contractului individual de muncă ŞI cu  tinerii specialişti (Art.62 din CM în redacţia LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.1) 

Timpul de muncă parţial

La rugămintea femeii gravide, femeilor care are copii în vîrstă de pînă la 14 ani sau copii invalizi (inclusiv aflaţi sub tutela/curatela sa), angajatorul este obligat să le stabilească ziua sau săptămîna de muncă parţială (Art.97 din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10). Retribuirea muncii în cazul dat se efectuează proporţional timpului lucrat sau în funcţie de volumul lucrului făcut Activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial nu implică limitarea drepturilor femeilor privind calcularea vechimii în muncă inclusiv a stagiului de cotizare, durata concediului de odihnă anual sau a altor drepturi de muncă.

 

Munca de noapte

Nu se admite atragerea la munca de noapte a  femeilor gravide şi a femeilor aflate în concediul postnatal. Unul dintre părinţii (tutorele, curatorul) care au copii în vîrstă de pînă la 6 ani sau copii invalizi, persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului cu activitatea de muncă pot presta muncă de noapte numai cu acordul lor scris. Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariaţii menţionaţi despre dreptul lor de a refuza munca de noapte.    (Art.103 din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

Munca suplimentară

Nu se admite atragerea la muncă suplimentară a  femeilor gravid şi a femeilor aflate în concediul postnatal.
Unul dintre părinţii (tutorele, curatorul) care au copii în vîrstă de pînă la 6 ani sau copii invalizi, persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului cu activitatea de muncă pot presta muncă suplimentară numai cu acordul lor scris. Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariaţii menţionaţi despre dreptul lor de a refuza munca suplimentară.    (Art.105  din CM  modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10 )

Pauzele pentru alimentarea copilului

Unuia dintre părinţii (tutorelui, curatorului) care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani i se acordă, pe lîngă pauza de masă, pauze suplimentare pentru alimentarea copilului. Pauzele suplimentare vor avea o frecvenţă de cel puţin o dată la fiecare 3 ore, fiecare pauză avînd o durată de minimum 30 de minute. Pentru unul dintre părinţii (tutorele, curatorul) care au 2 sau mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 3 ani, durata pauzei nu poate fi mai mică de o oră.
(Art.108  din CM  modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)
Pauzele pentru alimentarea copilului se includ în timpul de muncă şi se plătesc reieşindu-se din salariul mediu.
Unuia dintre părinţi (tutorelui, curatorului) care educă un copil invalid li se acordă suplimentar, în baza unei cereri scrise, o zi liberă pe lună, cu menţinerea salariului mediu din contul angajatorului.

Munca în zilele de repaus

Nu se admite atragerea la muncă în zilele de repaus  a femeilor gravid şi a femeilor aflate în concediul postnatal. Unul dintre părinţii (tutorele, curatorul) care au copii în vîrstă de pînă la 6 ani sau copii invalizi, persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului  cu activitatea de muncă  pot presta munca în zilele de repaus numai cu acordul lor scris. Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariaţii menţionaţi despre dreptul lor de a refuza munca în zilele de repaus.
(Art.110 din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10 )

Zilele de sărbătoare nelucrătoare

Nu se admite atragerea la muncă în zilele de sărbătoare nelucrătoare a femeilor gravid şi a femeilor aflate în concediul postnatal. Unul dintre părinţii (tutorele, curatorul) care au copii în vîrstă de pînă la 6 ani sau copii invalizi, persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului  cu activitatea de muncă  pot presta munca în zilele de sărbătoare nelucrătoare numai cu acordul lor scris. Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariaţii menţionaţi despre dreptul lor de a refuza munca în zilele de sărbătoare nelucrătoare.    (Art.111 din CM  modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

Programarea concediilor de odihnă anuale

Salariaţilor ale căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu concediul soţiilor.
Părinţilor care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 16 ani sau un copil invalid şi părinţilor singuri care au un copil în vîrstă de pînă la 16 ani concediile de odihnă anuale li se acordă în perioada de vară sau, în baza unei cereri scrise, în orice altă perioadă a anului.
(Art.116  din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

Alipirea concediului de odihnă anual la concediul de maternitate şi la concediul pentru îngrijirea copilului

Femeii, în baza unei cereri scrise, i se poate acorda concediul de odihnă anual înainte de concediul de maternitate sau imediat după el, sau după terminarea concediului pentru îngrijirea copilului.
Salariaţii care au adoptat copii nou-născuţi sau i-au luat sub tutelă pot folosi, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual după terminarea oricăruia din concediile acordate conform art.127 din Codul muncii.
Concediile de odihnă anuale se acordă salariaţilor indiferent de vechimea în muncă în unitatea respectivă.

Durata concediilor medicale, a celor de maternitate  nu se include în durata concediului de odihnă anual. În caz de coincidenţă totală sau parţială a concediului cu unul din concediile menţionate, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual nefolosit integral ori parţial se amînă pe perioada convenită prin acordul scris al părţilor sau se prelungeşte, respectiv, cu numărul zilelor indicate în buzletinul de boală, privitor la acordarea concediului corespunzător în cadrul aceluiaşi an calendaristic.

Concediile de odihnă anuale suplimentare

Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid) li se acordă un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice.
(Art.121 din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

În convenţiile colective, în contractele colective sau în cele individuale de muncă pot fi prevăzute şi alte  durate (mai mari) ale concediilor suplimentare respective plătite.

Concediul neplătit

Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul.   (Art.120 din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

Concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului
Femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate, ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă o indemnizaţie în modul prevăzut la art.123 din CM.

În baza unei cereri scrise, persoanelor respective, după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani,  cu achitarea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat.   Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit integral sau pe părţi în orice timp, pînă cînd copilul va împlini vîrsta de 3 ani. Acest concediu se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, şi în stagiul de cotizare.   Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit opţional, în baza unei cereri scrise, şi de tatăl copilului, bunică, bunel sau altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum şi de tutore.

Concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani

În afară de concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, femeii, precum şi persoanelor care îngrijesc copii, li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani, cu menţinerea locului de muncă (a funcţiei).
În baza unei cereri scrise, în timpul aflării în concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, femeia sau persoanele care îngrijesc copii pot să lucreze în condiţiile timpului de muncă parţial sau la domiciliu ( CM, art.126.)
Perioada concediului suplimentar neplătit se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, dacă contractul individual de muncă nu a fost suspendat conform art.78 alin.(1) lit. a din Codul Muncii.
Perioada concediului suplimentar neplătit nu se include în vechimea în muncă ce dă dreptul la următorul concediu de odihnă anual plătit, precum şi în stagiul de cotizare potrivit legii.

Concediile pentru salariaţii care au adoptat copii nou-născuţi sau i-au luat sub tutelă

Salariatului care a adoptat un copil nou-născut nemijlocit din maternitate sau l-a luat sub tutelă i se acordă un concediu plătit pe o perioadă ce începe din ziua adopţiei (luării sub tutelă) şi pînă la expirarea a 56 de zile calendaristice din ziua naşterii copilului (în caz de adopţie a doi sau mai mulţi copii concomitent – 70 de zile calendaristice) şi, în baza unei cereri scrise, un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Indemnizaţiile pentru concediile menţionate se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Salariatului care a adoptat un copil nou-născut nemijlocit din maternitate sau l-a luat sub tutelă i se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani (CM, art. 127.).

Garanţii la angajare pentru femeile gravide şi persoanele cu copii în vîrstă de pînă la 6 ani

Refuzul de angajare sau reducerea cuantumului salariului pentru motive de graviditate sau de existenţă a copiilor în vîrstă de pînă la 6 ani este interzis. Refuzul de angajare a unei femei gravide sau a unei persoane cu copil în vîrstă de pînă la 6 ani din alte cauze trebuie să fie motivat, angajatorul informînd în scris persoana în cauză în decurs de 5 zile calendaristice de la data înregistrării în unitate a cererii de angajare. Refuzul de angajare poate fi atacat în instanţa de judecată (CM, art. 247.).

Dreptul preferenţial la menţinerea la lucru în cazu  reducerii numărului sau a statelor de personal

În caz de reducere a numărului sau a statelor de personal, de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi la lucru beneficiază salariaţii cu o calificare şi productivitate a muncii mai înaltăю

In cazul unei egale calificări şi productivităţi a muncii, de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi la lucru au salariaţii cu obligaţii familiale, care întreţin două sau mai multe persoane şi/sau un invalid.
(Art.183 din CM  modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

Lucrările la care este interzisă utilizarea muncii femeilor
Este interzisă utilizarea muncii femeilor la lucrări cu condiţii de muncă grele şi vătămătoare, precum şi la lucrări subterane, cu excepţia lucrărilor subterane de deservire sanitară şi socială  şi a celor care nu implică munca fizică.
Este interzisă ridicarea sau transportarea manuală de către femei a greutăţilor care depăşesc normele maxime stabilite pentru ele.
Nomenclatorul lucrărilor cu condiţii de muncă grele şi vătămătoare la care este interzisă folosirea muncii femeilor, precum şi normele de solicitare maximă admise pentru femei la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor, se aprobă de Guvern după consultarea patronatelor şi sindicatelor.

Limitarea trimiterii în deplasare

Nu se admite trimiterea în deplasare în interes de serviciu a persoanelor cărora deplasarea le este contraindicată conform certificatului medical.
Femeile gravide, femeile aflate în concediul postnatal, părinţii singuri care au copii în vîrstă de pînă la 14 ani, salariaţii care au copii în vîrstă de pînă la 6 ani sau copii invalizi, persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului cu munca pot fi trimişi în deplasare numai cu acordul lor scris. Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariaţii menţionaţi despre dreptul lor de a refuza plecarea în deplasare (Art.249 din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

Transferul la o muncă mai uşoară al femeilor gravide şi al femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani

Femeilor gravide şi femeilor care alăptează li se acordă, prin transfer sau permutare, în conformitate cu certificatul medical, o muncă mai uşoară, care exclude influenţa factorilor de producţie nefavorabili, menţinîndu-li-se salariul mediu de la locul de muncă precedent.
Pînă la soluţionarea problemei ce ţine de acordarea unei munci mai uşoare, femeile gravide vor fi scutite de îndeplinirea obligaţiilor de muncă, menţinîndu-li-se salariul mediu pentru toate zilele pe care nu le-au lucrat din această cauză.Femeile care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani, în cazul cînd nu au posibilitate să-şi îndeplinească obligaţiile de muncă la locul lor de muncă, sînt transferate la un alt loc de muncă, menţinîndu-li-se salariul mediu de la locul de muncă precedent pînă cînd copilul împlineşte vîrsta de 3 ani (Art. 250 din CM).

Interzicerea concedierii femeilor gravide şi a salariaţilor  care îngrijesc copii în vîrstă de pînă la 6 ani

Se interzice concedierea femeilor gravide, a femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 6 ani şi a persoanelor care folosesc concediile pentru îngrijirea copilului, cu excepţia  cazurilor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. b), g) – k) din Codul muncii, adică lichidării unităţii sau încetării activităţii angajatorului, persoană fizică;  încălcării repetate, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior au fost aplicate sancţiuni disciplinare; absenţei  fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă; prezentării  la lucru în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică; săvîrşirii la locul de muncă a unei sustrageri (inclusiv în proporţii mici) din patrimoniul unităţii, stabilite prin hotărîre a instanţei de judecată sau a organului de competenţa căruia ţine aplicarea sancţiunilor administrative; comiterii de către salariatul care mînuieşte nemijlocit valori băneşti sau materiale a unor acţiuni culpabile dacă aceste acţiuni pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de salariatul respectiv.    (Art.251 din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

Limitarea muncii în tură continuă
Nu se admite atragerea la munca în tură continuă a femeilor gravid şi  a femeilor aflate în concediul postnatal. Unul dintre părinţii (tutorele, curatorul) care au copii în vîrstă de pînă la 6 ani sau copii invalizi, persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului cu munca  pot presta munca în tură continuă numai cu acordul lor scris. Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariaţii menţionaţi despre dreptul lor de a refuza munca în tură continuă. (Art.318 din CM modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10)

Garanţii pentru persoanele care îngrijesc copii lipsiţi  de grijă maternă

Garanţiile şi drepturile acordate femeilor cu copii în vîrstă de pînă la 6 ani şi altor persoane care folosesc concediile pentru îngrijirea copilului (limitarea muncii de noapte, a muncii suplimentare, atragerii la lucru în zilele de repaus şi a trimiterii în deplasare în interes de serviciu, acordarea concediilor suplimentare, stabilirea regimului de muncă privilegiat, alte garanţii şi înlesniri stabilite de legislaţia muncii), se extind şi asupra altor persoane care îngrijesc realmente copii lipsiţi de grija maternă (în caz de deces, de decădere din drepturile părinteşti sau de aflare îndelungată a mamei într-o instituţie de tratament, în alte cazuri), precum şi asupra tutorilor (curatorilor) minorilor (CM, art. 252).

This entry was posted in Fără categorie and tagged , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns